Potrivit legii, noi alegeri prezidenţiale vor fi organizate la cel puţin 90 zile după Hotărârea de Guvern prin care se stabileşte noul calendar electoral, asta înseamnă cel mai devreme în luna martie 2025.
După decizia fără precedent a judecătorilor Curţii Constituţionale care au hotărât vineri să anuleze rezultatele din primul tur, procesul electoral se va relua de la zero, inclusiv programul pentru desfăşurarea campaniei electorale. Asta înseamnă că se va stabili o nouă dată pentru alegerea preşedintelui României, precum şi un nou calendar pentru realizarea acţiunilor necesare, precum strângerea de semnături şi depunerea din nou a candidaturilor.
Noi alegeri, cel mai devreme în luna martie 2025
Potrivit legii, noi alegeri prezidenţiale vor fi organizate la cel puţin 90 zile după Hotărârea de Guvern prin care se stabileşte noul calendar electoral, adică cel mai devreme în luna martie 2025.
CCR a decis în unanimitate vineri la ora 15:00, când votul pentru turul al doilea începuse deja în diaspora, anularea întregului proces electoral. Curtea Constituţională a invocat Articolul. 146, litera F din Constituție, care precizează că CCR „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui”.
Mandatul lui Klaus Iohannis expiră pe 21 decembrie. În lipsa unui preşedinte ales, preşedinte interimar va fi preşedintele încă în funcţie, Klaus Iohannis, sau viitorul preşedinte al Senatului. Decizia CCR vine la doar o zi după ce judecătorii spuneau că o astfel de cerere de anulare este inadmisibilă. Din comunicatul transmis rezultă că CCR consideră că procedurile unor alegeri libere nu au fost respectate.
Desecretizarea CSAT
CSAT a desecretizat joi informaţiile primite de la SRI, SIE şi MAI cu privire la campania electorală derulată de Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale. Astfel, informaţiile prezentate de SRI, SIE şi MAI indică faptul că finanţarea campaniei lui Călin Georgescu pe TikTok s-a ridicat la un milion de euro, că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.
De asemenea, MAI spune că unii dintre susţinătorii lui Georgescu, implicaţi în promovarea şi cumpărarea de voturi, sunt exponenţi ai mediilor extremiste de dreapta, infracţionale şi ai cultelor religioase, implicate anterior în promovarea unor narative proruse, antisemite, anti-NATO sau împotriva Ucrainei, dând ca exemplu pe liderul unui clan.
