Decizia Curții de anulare a alegerilor prezidențiale este comentată pe larg de presa internațională, după decizia de anulare a primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale.
Jurnaliștii străini amintesc că hotărârea CCR vine după ce informații desecretizate au arătat amestecul Rusiei în campania electorală.
În doar câteva minute de la aflarea deciziei Curții Constituționale, presa străină a relatat despre noile evoluții politice de la București în regim de breaking news.
Cotidianul britanic The Guardian explică cititorilor că decizia instanței survine după ce președintele Klaus Iohannis a declasificat informații secrete, potrivit cărora Rusia a dus o campanie pentru a-l promova pe Călin Georgescu pe platforme precum TikTok și Telegram.
La rândul lor, jurnaliștii postului britanic Sky News atrag atenția că rezultatele inițiale puneau în pericol poziția pro-Ucraina a României, în condițiile în care Georgescu a refuzat să declare explicit dacă este pro-rus.
Pentru comentatorii influentei reviste online Politico, independentul ultranaționalist Călin Georgescu a beneficiat de o campanie TikTok similară operațiunilor de manipulare și influențare orchestrate de Kremlin în Ucraina și Moldova. „Decizia neașteptată riscă să destabilizeze România, un partener strategic important al NATO la frontiera de Est a Uniunii Europene”, continuă jurnaliștii de la Politico.
Jurnaliștii europeni amintesc că, în Uniunea Europeană, singurul precedent s-a consumat în Austria, în 2016. Curtea Supremă a anulat atunci turul al doilea al alegerilor prezidențiale, care fusese câștigat la o diferență infimă de candidatul ecologist Alexander Van der Bellen. Partidul Libertății, de extremă dreapta, a contestat rezultatul, susținând că voturile prin corespondență nu au fost manevrate corect. Concret, zeci de mii de buletine de vot ar fi fost numărate fie în afara orelor legale, fie de persoane neautorizate. Repetarea turului secund a confirmat victoria lui Alexander Van der Bellen, aflat în fruntea Austriei și astăzi.
După ce a fost cotat cu o singură cifră înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie, Călin Georgescu – care doreşte să pună capăt sprijinului României pentru Ucraina împotriva invaziei Rusiei – a urcat pe primul loc, ceea ce a ridicat întrebări cu privire la modul în care a fost posibilă o astfel de surpriză. O victorie a lui Georgescu ar fi dat peste cap politica pro-occidentală a statului membru al UE şi al NATO, apropiindu-l de o centură de state din Europa Centrală şi de Est cu politicieni populişti puternici, favorabili Rusiei, inclusiv Ungaria, Slovacia şi Austria, comentează Reuters.
Cu toate acestea, hotărârea de vineri a aruncat ţara în haos instituţional, deoarece mandatul actualului preşedinte Klaus Iohannis se încheie la 21 decembrie şi nu este clar cine va fi şeful statului după această dată. Analiştii au comentat că hotărârea ar putea eroda instituţiile, declanşa proteste de stradă şi, în cele din urmă, ar putea pune în pericol cursul pro-occidental al naţiunii.
Într-unul dintre documentele declasificate, agenţia de informaţii a României a declarat că Georgescu a fost promovat masiv pe platforma de social media TikTok prin conturi coordonate, algoritmi de recomandare şi promovare plătită. Georgescu a declarat zero fonduri cheltuite în campanie. Serviciul de informaţii a mai precizat că datele de acces pentru site-urile oficiale ale alegerilor din România au fost publicate pe platforme ruseşti de criminalitate informatică, detaliază Reuters.
Turul al doilea din 8 decembrie ar fi fost al treilea scrutin consecutiv după primul tur al alegerilor prezidenţiale şi alegerile parlamentare din 1 decembrie, în care partidele de extremă dreapta au obţinut o treime din mandate, deşi social-democraţii de la putere au ieşit învingători şi speră să formeze un guvern de coaliţie pro-UE. Votul parlamentar nu a fost afectat de hotărârea judecătorească de vineri, menţionează Reuters. Obligaţiunile în valută forte ale României au crescut în urma hotărârii instanţei, mai consemnează agenţia.
O reţea de 25.000 de conturi TikTok şi grupuri Telegram coordonate începând din 2022 a amplificat prezenţa lui Georgescu, susţinută de o finanţare externă de 1 milion de euro, plăţi către influenceri şi tehnici avansate de evitare a detectării boţilor.
În plus, un alt raport afirmă că au existat 85.000 de atacuri cibernetice împotriva României atribuite Rusiei, menite să divizeze societatea şi să promoveze naraţiuni antioccidentale.
Georgescu a susţinut că nu a cheltuit nimic pe campania sa şi că totul este un atac la adresa sa şi a candidaturii sale, consemnează agenţia spaniolă de presă.
Candidatul extremei drepte nu a beneficiat de sprijinul niciunui partid, nu a acordat aproape niciun interviu sau miting şi şi-a concentrat campania pe reţelele sociale, în special TikTok, unde a obţinut sute de milioane de vizualizări, rezumă EFE referitor la acest candidat.
Sursa: Pro TV
