În contextul crizei forței de muncă din România, autoritățile au anunțat că aproximativ 100.000 de străini din afacerea Uniunii Europene vor fi aduși să lucreze în țară în acest an. În ultimele luni, România s-a confruntat cu o penurie acută de muncitori, în special în sectoare precum construcții, agricultură, turism și industrie, ceea ce a dus la necesitatea de a atrage forță de muncă din afacerea UE.
Criza forței de muncă s-a adâncit pe fondul scăderii natalității, al emigrării unui număr semnificativ de români în străinătate, dar și al cerințelor pieței care nu mai pot fi satisfăcute doar cu lucrători locali. Astfel, oficialii români au convenit că importul de muncitori din afacerea UE rămâne o soluție esențială pentru a menține ritmul de dezvoltare economică și pentru a sprijini diverse sectoare vitale.
Străinii care vor veni să lucreze în România vor fi angajați în funcții care necesită un număr mai mare de lucrători, dar care nu pot fi ocupate de cetățeni români din cauza lipsei acestora. De asemenea, autoritățile au subliniat că este necesar ca acești muncitori să fie bine integrați pe piața românească, iar procesul de obținere a vizelor și permiselor de muncă să fie simplificat pentru a atrage cât mai mulți candidați din afacerea UE.
Această măsură face parte dintr-un plan mai larg al guvernului de a combate deficitele de forță de muncă și de a sprijini creșterea economică a țării în fața unui număr redus de angajați locali disponibili.
România se confruntă cu o lipsă semnificativă de forță de muncă, iar acest lucru afectează diverse sectoare economice, în special turismul. Reprezentanții industriei de turism subliniază că există în continuare o cerere mare pentru angajați, în mod special pentru personal calificat. Aceasta include lucrători în domenii precum ospitalitate, ghizi turistici, specialiști în gastronomie și alte profesii care necesită o pregătire specifică.
Industria turismului, un sector cheie pentru economia României, a fost afectată puternic de criza forței de muncă, în condițiile în care multe unități de cazare și agenții de turism se confruntă cu dificultăți în a atrage și reține personalul necesar. Din cauza migrației forțate a multor români și a scăderii numărului de tineri care optează pentru meserii din acest domeniu, afaceri din turism se văd nevoite să recurgă la angajarea de lucrători din alte țări, în special din afacerea Uniunii Europene.
De asemenea, în contextul unui număr mare de pensionări și a scăderii numărului de absolvenți în anumite domenii de formare profesională, autoritățile române au identificat nevoia de a atrage mai mulți lucrători din afacerea UE și din alte regiuni, pentru a menține competitivitatea pieței și pentru a satisface cerințele industriei. Astfel, atragerea forței de muncă calificate devine esențială pentru susținerea creșterii economice și dezvoltarea unor sectoare cheie, precum turismul, în România.
Numărul străinilor veniți din afacerea Uniunii Europene pentru a lucra în România a crescut constant în ultimii ani, ca urmare a crizei forței de muncă și a cerințelor pieței de muncă. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, până la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, autoritățile române au eliberat peste 100.000 de permise de ședere temporară pentru angajare. Aceste permise sunt acordate străinilor care vin în România pentru a ocupa locuri de muncă în sectoare cheie, cum ar fi construcțiile, agricultura, turismul și industria, unde există o penurie de muncitori locali.
Pentru anul 2025, autoritățile estimează că vor fi necesare încă 100.000 de permise de ședere temporară pentru lucrători din afacerea Uniunii Europene, continuând astfel politica de atragere a forței de muncă externe. Această tendință reflectă atât lipsa forței de muncă din România, cauzată de emigrarea unei părți semnificative din populație, cât și nevoia economică de a sprijini sectoarele aflate în plină expansiune sau în proces de dezvoltare.
Creșterea numărului de lucrători din afacerea Uniunii Europene poate contribui la menținerea unei economii dinamice și la reducerea deficitului de personal calificat, însă va impune și măsuri suplimentare pentru integrarea acestor muncitori, în special din punct de vedere al condițiilor de muncă, trai și accesului la servicii sociale.
