Decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din luna mai a generat o mare atenție din partea presei internaționale, care a tratat acest subiect ca pe o „știre de impact”. Atât agențiile de presă internaționale, cât și publicațiile majore, au urmărit îndeaproape evenimentele politice din România, în special controversa legată de alegerile prezidențiale amânate din cauza acuzațiilor de ingerință externă și finanțare ilegală.

Agenția TASS din Rusia a fost printre primele surse care au anunțat știrea, titrând: „Lui Georgescu i s-a refuzat candidatura la președinția României”. În articolul său, TASS menționează și ciocnirile care au avut loc în fața Biroului Electoral Central între susținătorii lui Georgescu și forțele de ordine, după aflarea veștii.

Reuters a subliniat faptul că autoritățile române au interzis participarea lui Călin Georgescu, descris ca un candidat de extremă dreapta și pro-rus, la alegerile din mai. Articolul notează că Georgescu face parte dintr-o mișcare naționalistă extremă, iar respingerea candidaturii sale a fost o măsură de protejare a procesului democratic.

El País, cotidianul spaniol, a relatat că Biroul Electoral Central al României a respins candidatura ultranaționalistului Călin Georgescu după ce alegerile din noiembrie au fost anulate din cauza unor suspiciuni de influență rusă și finanțare ilegală.

Bloomberg a analizat situația din perspectiva turbulențelor politice interne din România, avertizând că această măsură ar putea intensifica instabilitatea politică. Agenția a menționat că peste 1.000 de contestații au fost depuse împotriva candidaturii lui Georgescu, majoritatea pe fondul acuzelor de poziții antidemocratice și extremiste.

Financial Times a adus în discuție și reacțiile internaționale, menționând că interzicerea candidaturii lui Georgescu a fost o decizie care a venit „în ciuda avertismentelor din partea SUA de a respecta dorințele alegătorilor”. FT a citat comentarii din partea oficialilor americani, inclusiv vicepreședintele JD Vance, care a denunțat anularea alegerilor din noiembrie ca un semn al regresului democratic în Europa. Publicația a explicat că, în ciuda acuzațiilor de amestec rusesc, Georgescu avea un sprijin semnificativ în sondaje, iar anularea alegerilor a fost un subiect de controverse internaționale.

Contextul alegerilor prezidențiale din România rămâne tensionat, iar acest incident a adus o nouă dimensiune în dezbaterea internațională despre integritatea procesului electoral și influențele externe asupra politicii din Europa de Est.