Flicker of a Rebel” este un album foto, o confesiune, o deschidere sinceră a mea față de tot ceea ce însemn eu pentru această viață, pentru oameni, pentru cei care mă cunosc și pentru cei care mă vor cunoaște.
Am simțit, la un moment dat, nevoia să public fragmente din viața mea, pentru că mereu mi-a plăcut să fiu transparent. Față de ce iubesc, față de ce urăsc, față de tot ce sunt așa cum sunt.

Intervievator: De unde a venit inspirația pentru aceste fotografii și de ce tocmai un restaurant ca locație? A cui a fost ideea?

Xandrei: Haha, mulțumesc. A fost ideea îndrăgitei mele prietene, nou venită în corabia vieții mele Larisa, pe care ați cunoscut-o la acel mini-interviu publicat acum câteva zile.
Îmi doream ceva selectiv, ceva vintage, și ea a știut exact ce mi-ar plăcea să iasă. Am rămas uimit de implicarea de care a dat dovadă. Țin să spun asta public: este primul om care s-a implicat cu adevărat în organizarea celor mai mici detalii, mai ales legate de locație…

Intervievator: Au trecut aproape doi ani de când nu ai mai făcut nimic pe plan artistic. Totuși, asta era una dintre pasiunile tale care te defineau. De ce o pauză atât de lungă?

Xandrei: E trist… A fost o pauză a sorții, ca să mă exprim mai pompos. Nu a fost o pauză dorită, ci mai degrabă un cumul de lecții primite de la Univers, lecții pe care nu le-am înțeles din prima.
Au fost doi ani extrem de grei din viața mea. M-am rătăcit de multe ori, m-am regăsit greu și m-am pierdut din nou… dar acum, probabil, a sosit momentul să termin ceea ce am început.
Larisa a apărut în viața mea exact când aveam nevoie să mă regăsesc.

Intervievator: A trecut o lună de când nu ai mai apărut în fața oamenilor pentru a le prezenta cele mai importante știri. Cu siguranță au existat zvonuri despre o eventuală retragere din domeniu. Care este adevărul?

Xandrei: Probabil că e firesc să se fi interpretat așa. La un moment dat și eu am crezut că mă voi retrage.
Ei bine, ultimele luni mai ales din noiembrie încoace au fost copleșitoare. Tot stresul politic, hate-ul venit din partea susținătorilor unui candidat care, Doamne ferește, putea ajunge președinte… m-au consumat enorm.
Nu ura în sine m-a afectat, ci răutățile gratuite, doar pentru că am ales să expun adevărul. O retragere nu există. Nu cred că va exista. Acesta e jobul meu și așa va rămâne.
Poate, într-o zi, voi alege să nu mai apar pe ecran și să rămân în presa scrisă. Dar, momentan, lucrurile rămân așa cum au fost.

Intervievator: Ce vrei să simtă oamenii când privesc fotografiile tale?

Xandrei: Încredere în ei.
Ăsta e principalul mesaj de la care am pornit. Fiecare om ar trebui să-și recapete încrederea în sine.
Pe mine, Larisa m-a ajutat să-mi recapăt încrederea în timpul ședinței foto, și atunci am realizat ceva important: există oameni care văd binele din tine, atunci când alții care te cunosc de-o viață nici măcar nu încearcă.
Nu văd niciun bine, nici o lumină… doar umbre. Acest album e pentru cei care vor să-și reamintească cine sunt.

Intervievator: Cum te simți în această etapă a vieții tale? Ce simți că te definește acum? Ce ai descoperit că ești?

Xandrei: Mă simt încrezător. Sigur pe mine. Cu mici momente de derapaj, normal. 🙂
Mi-am acceptat identitatea de non-binary mai mult ca oricând. A fost greu, mai ales că eu cred că orientările pot fi fluide, dar identitatea… mai puțin.
E greu de înțeles într-o țară ca România. Dar nu îmi e rușine cu mine. Sunt o persoană non-binary și sunt mândru de asta.

Vreau în viața mea doar oameni care mă iubesc și mă respectă pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce și-ar dori ei să fiu.
Am învățat că e perfect ok să te detașezi de oamenii cu care nu mai rezonezi. Că e ok să pui punct un punct adevărat, fără capitol următor.
A fost greu să învăț asta, dar mi-am ars propria piele ca să înțeleg. Și acum, sunt mai hotărât ca niciodată: știu exact când e cazul să închid o ușă definitiv.

Intervievator: Ce reprezintă „Flicker of a Rebel”? De ce ai ales să-ți expui viața prin acest album?

Xandrei: Este o sclipire rebelă din mine. O parte pe care nu o arăt des, o parte de dragoste nebună, o relație bazată pe conexiune pură, fără restricții. Alegeri grele, dar necesare, pentru a-mi îmbunătăți viața.
Albumul foto este, pentru mine, și o încheiere, și un nou început. E începutul unei vieți trăite alături de oameni noi, oameni pe care i-am dorit mereu lângă mine, oameni care au rămas cu mine până acum.
Mă mulțumesc cu asta. Nu vreau pe nimeni din trecutul meu în prezent sau în viitor. Nici nu voi mai vrea. Și nici nu se va întâmpla.

Intervievator: Ce planuri ai pentru viitor?

Xandrei: Vreau să mă concentrez din ce în ce mai mult pe partea profesională, pe dezvoltare și pe noi proiecte. Urmează să încep un nou capitol în viața mea, în care mă voi dedica studiilor și lucrurilor care contează cu adevărat pentru mine. Vara aceasta va fi extrem de intensă, voi munci foarte mult, dar sunt convins că efortul va merita din plin.

Intervievator: De unde te inspiri cel mai mult?

Xandrei: Mă inspir din viețile fiecărei persoane pe care o întâlnesc sau cu care interacționez. Din experiențele povestite de alții și din modul în care reacționează în diferite situații. Pentru mine, inspirația vine mereu de la oameni.

Intervievator: Ai momente când te simți singur?

Xandrei: Haha, ar fi ironic să spun că nu. Dar, dacă mă gândesc la persoanele lângă care am stat doar pentru companie, prefer sincer singurătatea din prezent. Chiar vorbeam recent cu o prietenă foarte dragă, fostă colegă de job, și îmi spunea că e mult mai sănătos să fii singur decât să ai în jur oameni care nu îți fac cinste și nu contribuie cu nimic la dezvoltarea ta personală.
Așa că da, apreciez statutul meu actual. În plus, am cunoscut oameni noi alături de care mă simt bine și de la care chiar am ce învăța. Deci nu mă plâng, oricum, vara asta e dedicată muncii, iar în toamnă vine „recolta”. 😊

Intervievator: Spre final, cum ai vrea să închei acest proiect?
Xandrei: Vreau din suflet să îi mulțumesc Larisei, alături de care am lucrat, pentru că a crezut în mine, m-a sprijinit și mi-a fost alături. Le mulțumesc tuturor celor care m-au susținut, fie și printr-un simplu cuvânt bun, celor cu care am interacționat recent și care încă cred în mine.

Această confesiune, însoțită de un album foto, marchează încheierea unui vechi capitol din viața mea și începutul unuia nou.

Îmi doresc ca prin tot ceea ce fac să inspir libertate, curaj și empatie. Nu vă pierdeți timpul cu oameni care nu cred în voi, care nu vă apreciază pentru ceea ce sunteți, care vă reproșează constant lucruri sau vă provoacă stări care vă afectează negativ. Înconjurați-vă de oameni de la care aveți ce învăța, care vă înțeleg viziunile și aspirațiile și nu acceptați niciodată toxicitatea.

În rest… sper să ajungem să trăim într-o lume mai bună.

Mulțumesc! 🙂

© [IUNIE 2025] Xandrei. Toate drepturile rezervate.
Toate fotografiile din acest material sunt protejate prin drepturi de autor. Reproducerea, distribuirea sau utilizarea acestora, integrală sau parțială, fără acordul expres al autorului, este strict interzisă și poate atrage răspunderea legală conform legislației în vigoare.