România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de deprivare materială și socială severă în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani, conform datelor publicate joi de Eurostat. În anul 2024, 14,7% dintre tinerii români erau afectați de lipsuri grave, într-un context în care media europeană era de doar 5,8%.

România, la un pas de Bulgaria în topul sărăciei tinerilor

Cea mai mare rată de deprivare în rândul tinerilor a fost înregistrată în Bulgaria – 17,2%, urmată de România – 14,7% și Grecia – 14,4%. La polul opus, în zece state membre, această rată a fost sub 3%, printre care: Croația, Slovenia, Polonia, Estonia, Luxemburg, Cehia, Letonia, Cipru, Irlanda și Portugalia.

Sărăcie extinsă în rândul tinerilor europeni

Eurostat mai arată că, în 2024, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) pentru tinerii europeni era de 24,1%, cu 3,1 puncte procentuale mai mare decât pentru întreaga populație (21%). În cifre absolute, 17,3 milioane de tineri din Uniunea Europeană se aflau în această situație.

Bulgaria conduce și în acest clasament negativ, cu o rată AROPE de 32,4%, urmată îndeaproape de România, în timp ce Slovenia se bucură de cea mai mică rată – 9,9%.

Deprivare materială severă: ce înseamnă?

Indicatorul de deprivare materială și socială severă reflectă incapacitatea persoanelor de a-și permite cel puțin 7 din 13 elemente considerate esențiale pentru o viață demnă, cum ar fi: încălzirea adecvată a locuinței, o masă cu carne la două zile, haine noi, acces la internet, participarea la activități sociale sau vacanțe anuale.

România, între inegalitate și lipsa de oportunități

Datele Eurostat reflectă o realitate dură pentru tinerii din România, unde accesul la locuri de muncă stabile, locuințe decente și servicii sociale este încă limitat. Situația ridică semne de întrebare privind eficiența politicilor publice dedicate tinerilor, dar și capacitatea sistemului de protecție socială de a preveni marginalizarea și emigrarea tinerilor.