Aparatul administrativ din România a suferit o contracție semnificativă în 2026, numărul posturilor ocupate în instituțiile publice scăzând cu 32.203 față de aceeași perioadă a anului trecut. Conform datelor oficiale furnizate de Ministerul Finanțelor, în luna ianuarie a acestui an figurau 1.280.305 angajați la stat, o cifră care indică o tendință de restructurare, în ciuda unei ușoare creșteri de 1.510 posturi față de luna decembrie. Cea mai mare parte a forței de muncă rămâne concentrată în administrația publică centrală, unde activează peste 816.000 de persoane, însă chiar și acest sector a înregistrat o diminuare de aproximativ 25.000 de angajați comparativ cu ianuarie 2025.
Ministerul Educației continuă să fie cel mai mare angajator public, cu aproape 294.000 de posturi, deși a pierdut peste 14.000 de salariați într-un singur an. În contrast, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății au raportat creșteri ușoare ale numărului de personal, semn că autoritățile încearcă să prioritizeze siguranța și serviciile medicale în detrimentul altor sectoare administrative. Scăderi notabile s-au înregistrat și la Ministerul Apărării Naționale, care a pierdut aproape 5.000 de cadre, dar și la Ministerul Finanțelor, unde schema de personal s-a redus cu peste 1.000 de posturi.
Această tendință de scădere s-a resimțit și la nivelul administrației publice locale, unde numărul angajaților a coborât la aproximativ 463.000 de persoane. Instituțiile finanțate integral din venituri proprii sau subvenționate de la bugetul de stat au urmat aceeași curbă descendentă, pierzând mii de posturi în ultimele 12 luni. Evoluția sugerează o presiune tot mai mare pe eficiența aparatului birocratic, într-un context economic în care echilibrarea bugetului public pare să forțeze o limitare a angajărilor în majoritatea structurilor statului.
