Efectele războiului dintre Iran și aliații occidentali se propagă rapid în întreaga lume, generând o criză energetică care forțează guvernele să adopte măsuri drastice pentru a limita impactul economic.

În centrul acestei crize se află Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Blocajele din zonă au dus la scăderea bruscă a ofertei și la creșteri accelerate de prețuri, afectând nu doar petrolul, ci și motorina, combustibilul pentru avioane și gazul lichefiat, esențial pentru consumul zilnic.

Țările din Asia de Sud resimt deja puternic efectele. În Coreea de Sud au fost plafonate prețurile la gaze, în Thailanda este încurajată munca de acasă, iar în Filipine a fost introdusă săptămâna de lucru de patru zile în sectorul public. În Pakistan, autoritățile au închis școli și au majorat prețurile la energie pentru a reduce consumul.

Situația este critică în India, unde penuria de resurse a dus la haos în unele regiuni. În orașe precum Mumbai, afacerile încep să se închidă, iar antreprenorii compară situația cu perioada lockdown-urilor din pandemie. În Pune, autoritățile au suspendat incinerările pe bază de gaz, recomandând alternative precum lemnul sau electricitatea.

Criza energetică are efecte și în Europa, unde Uniunea Europeană analizează măsuri de urgență pentru a limita creșterile de prețuri la gaze și electricitate. În paralel, Japonia a început deja să elibereze cantități semnificative de petrol din rezervele strategice pentru a stabiliza piața.

Pe termen lung, analiștii consideră că China ar putea avea un avantaj, datorită rezervelor importante și capacității de a compensa prin alte surse de energie, inclusiv cărbune.

Criza scoate la iveală vulnerabilitatea economiei globale și dependența masivă de resurse energetice. Într-un context deja fragil, marcat de pandemie și alte conflicte, efectele acestui război se resimt din ce în ce mai puternic, iar impactul ar putea continua să se extindă în perioada următoare.