Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat existența unor „documente substanțiale” privind garanțiile de securitate occidentale, subliniind importanța acestora pentru viitorul Ucrainei. Garanțiile sunt prevăzute într-o declarație comună a celor 35 de state din „Coaliția de Voință” și ar urma să intre în vigoare după stabilirea unui armistițiu, având ca scop protejarea Ucrainei împotriva unui nou atac al Rusiei.

Potrivit documentului, garanțiile includ desfășurarea unei „forțe multinaționale” pe teritoriul ucrainean după încetarea ostilităților. Această forță ar avea rolul de securizare și supraveghere a respectării încetării focului, nu de participare directă la lupte.

Într-un interviu acordat postului France 2, președintele francez Emmanuel Macron a confirmat că Franța este pregătită să contribuie la această forță multinațională, în cazul instaurării păcii. El a precizat că armata franceză ar putea participa la operațiuni de control al frontierei ruso-ucrainene, menționând posibilitatea trimiterii „câtorva mii de militari” în cadrul unor misiuni externe, imediat după semnarea unui armistițiu. Macron a insistat că nu ar fi vorba despre forțe de luptă, ci despre o forță de securizare.

Liderul de la Elysee a reamintit că Franța și Regatul Unit s-au angajat încă din septembrie 2025 să mobilizeze o forță militară în cadrul Coaliției de Voință, pentru a garanta siguranța Ucrainei în fața Rusiei. De asemenea, în martie 2025, Macron vorbise deja despre trimiterea de mii de soldați europeni, cu rol de descurajare a unui nou atac rusesc.

Recent, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție privind desfășurarea viitoare a forțelor multinaționale. Premierul britanic Keir Starmer a declarat că documentul creează cadrul legal pentru ca forțele partenere să poată opera în Ucraina, asigurând securitatea aeriană și maritimă și sprijinind refacerea armatei ucrainene.

Așa-numita „Declarație de la Paris”, semnată de cele 35 de state ale Coaliției de Voință, prevede desfășurarea unei forțe multinaționale și supervizarea încetării focului sub conducere americană, însă Statele Unite nu sunt semnatare ale documentului. Emmanuel Macron a subliniat că declarația marchează pentru prima dată o „convergență operațională” între Europa, Ucraina și SUA, cu garanții de securitate considerate „solide”.

Deși Washingtonul și-a exprimat sprijinul politic, rolul exact al SUA rămâne neclar, iar contribuțiile privind informațiile, logistica și intervenția în caz de atac nu mai apar explicit în versiunea finală a declarației. Totuși, emisarul american Steve Witkoff a dat asigurări că Donald Trump susține aceste protocoale de securitate, menite să descurajeze orice agresiune viitoare.

Volodimir Zelenski a atras atenția că, în ciuda progreselor, mai multe chestiuni sensibile rămân deschise, inclusiv cererile teritoriale ale Moscovei. Liderii europeni au subliniat că responsabilitatea avansării negocierilor revine acum Rusiei, în timp ce Kremlinul continuă să respingă orice desfășurare militară occidentală în Ucraina.

Contururile exacte ale forței multinaționale sunt încă în discuție, iar unele state își mențin rezervele. Italia a reiterat refuzul de a trimite trupe, iar Germania a precizat că ar putea participa doar dintr-un stat NATO vecin Ucrainei. În paralel, aliații discută tot mai intens despre garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic, considerate esențiale pentru ca un acord de pace să nu echivaleze cu o capitulare a Kievului.

Perspectivele unui armistițiu rămân incerte, în condițiile în care Rusia nu a dat semne publice că ar accepta concesii sau un acord de pace care să includă garanțiile de securitate cerute de Ucraina și aliații săi.