România se confruntă cu o anomalie pe piața energiei chiar înainte de marea liberalizare programată pentru primăvară. Prețul gazelor la Bursa Română de Mărfuri a sărit cu 35% într-o singură săptămână, ajungând la aproximativ 40 de euro pe MWh, în timp ce pe bursele de referință din Amsterdam sau Viena prețurile sunt considerabil mai mici, oscilând între 32 și 35 de euro.

Principalul vinovat pentru această explozie este valul de ger care a lovit țara în luna ianuarie. Consumul național a atins cote record, depășind 58 de milioane de metri cubi pe zi, niveluri pe care nu le-am mai văzut de opt ani. Pentru că producția internă și rezervele din depozite nu au putut ține pasul cu cererea uriașă pentru încălzire, România a fost nevoită să apeleze la importuri costisitoare, ceea ce a pus presiune imediată pe prețul bursier local.

Vestea bună pentru populație este că, în prezent, factura finală rămâne protejată de plafonul legal. Totuși, agitația din piață vine într-un moment sensibil: 1 aprilie 2026, data la care plafonarea ar trebui să dispară. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a recunoscut că autoritățile pregătesc deja un „plan B” pentru a evita un șoc la buzunarele românilor.

Acest scenariu de rezervă presupune o liberalizare treptată, lună de lună, care să se întindă până în 2027. Guvernul vrea să se asigure că iarna viitoare nu va aduce facturi dublate, mai ales că sezonul rece rămâne perioada cea mai vulnerabilă pentru consumatorii casnici. Chiar dacă oficialii speră ca prețurile să scadă natural odată cu venirea primăverii, actualul context arată cât de fragilă este încă independența energetică a României în fața temperaturilor extreme.