România deține titlul de țara cu cele mai mici prețuri la alimente din întreaga Uniune Europeană, însă realitatea din portofelele românilor este diferită. Deși coșul de cumpărături costă mai puțin decât în restul Europei, gospodăriile de la noi alocă o porție uriașă din venituri pentru a se hrăni, față de media occidentală.
O analiză recentă Eurostat pune în lumină diferențele masive de costuri și putere de cumpărare din Europa. Dacă am stabili un coș alimentar mediu european la valoarea de 100 de euro, în România același coș ar costa doar 74,6 euro. Suntem, practic, cu peste 25% mai ieftini decât media UE, fiind urmați de Polonia și Bulgaria.
Harta prețurilor în Europa: De la 74 la 161 de euro
Diferențele de preț între statele europene sunt amețitoare, fiind influențate de salarii, taxe și costuri de producție:
- Cea mai ieftină țară (non-UE): Macedonia de Nord, unde coșul alimentar este de doar 73 de euro.
- Cea mai ieftină țară din UE: România (74,6 euro).
- Cea mai scumpă țară din UE: Luxemburg, cu un cost de 125,7 euro.
- Campionul prețurilor mari: Elveția, unde același coș costă 161,1 euro (cu 61% peste media UE).
Paradoxul: Mâncare ieftină, dar povară uriașă pe buget
Marea problemă a României nu este prețul de la raft, ci ponderea acestuia în venituri. Datele Eurostat scot la iveală o discrepanță socială majoră:
- În UE, o familie cheltuiește, în medie, doar 11,9% din buget pe mâncare.
- În România, ponderea ajunge la aproape 20% din cheltuielile totale ale unei gospodării.
Experții explică acest lucru prin nivelul scăzut al salariilor din regiunea noastră. Chiar dacă prețurile sunt mai mici, ele reprezintă o povară mult mai grea pentru un angajat român decât prețurile mari pentru un danez sau un elvețian.
De ce este mâncarea mai ieftină la noi?
Conform specialiștilor consultați de Euronews, există câțiva factori cheie care mențin prețurile scăzute în Europa de Est:
- Costul forței de muncă: Salariile mai mici din agricultură și procesare se reflectă într-un preț final mai mic la raft.
- Taxarea: Diferențele de TVA aplicate alimentelor între statele membre.
- Preferințele de consum: În țările vestice, consumatorii optează mai des pentru produse bio, premium sau de brand, în timp ce în est, prețul rămâne criteriul principal de selecție.
Concluzie: O creștere de preț ne lovește mai tare
Ilaria Benedetti, profesor universitar, avertizează că acest mecanism face ca orice scumpire să fie resimțită mult mai sever în România decât în vest: „Aceeași creștere de preț are consecințe mult mai grave acolo unde veniturile sunt mici și ponderea alimentelor în buget este mare.”
