O inițiativă legislativă depusă recent în Senat vizează crearea unui cadru normativ pentru prevenirea epuizării profesionale, fenomen cunoscut sub numele de burnout. Proiectul propune reglementarea unor obligații clare pentru angajatori, dar și posibilitatea de a acorda salariaților un nou tip de beneficiu: concediul plătit pentru refacere profesională.

Conform documentului, angajatorii vor fi obligați să își informeze anual personalul cu privire la riscurile psihosociale și la metodele de prevenire a stresului cronic. Evaluarea riscurilor interne va trebui să includă, obligatoriu, și factorii care pot duce la epuizarea angajaților, utilizând instrumente specifice recomandate de Ministerul Muncii.

Pentru companiile care au mai mult de 50 de salariați, proiectul prevede măsuri suplimentare de monitorizare. Acestea vor fi obligate să elaboreze anual un plan de prevenire a burnoutului și să instituie un mecanism intern confidențial, prin care angajații să poată semnala situațiile de suprasolicitare fără a se teme de represalii sau sancțiuni disciplinare.

O noutate importantă a proiectului este posibilitatea angajatorului de a acorda zile libere plătite pentru refacere profesională, la cererea angajatului, fără a fi necesară o justificare medicală. Această măsură rămâne însă la latitudinea angajatorului, la fel ca opțiunea de a finanța, parțial sau integral, ședințe de consiliere psihologică și pachete de sprijin psiho-emoțional.

Inițiatorii legii subliniază că burnoutul este definit prin trei dimensiuni: epuizarea persistentă, distanțarea mentală față de muncă și scăderea eficienței profesionale. Aceștia susțin că lipsa unei legislații specifice a făcut ca, până în prezent, măsurile de protecție să depindă exclusiv de bunele intenții ale companiilor, în contextul în care statisticile europene arată că un sfert dintre lucrători se confruntă cu stres profesional sever.

Dacă propunerea va fi adoptată, salariații vor obține dreptul legal de a solicita discuții formale pentru reorganizarea volumului de muncă atunci când identifică riscuri de epuizare. În viziunea autorilor proiectului, transformarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată într un drept recunoscut prin lege ar putea crește productivitatea pe termen lung și ar diminua pierderile cauzate de absenteismul pe motive de sănătate.