Miniștrii energiei din Uniunea Europeană au analizat noi măsuri pentru reducerea prețurilor la energie, în contextul scumpirilor provocate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Potrivit discuțiilor de la Bruxelles, Germania, România și Suedia au exclus revenirea la gazele rusești sau ridicarea sancțiunilor impuse Moscovei, ca soluție pentru ieftinirea energiei.

Oficialii europeni spun că dependența ridicată a UE de petrol și gaze importate face blocul comunitar vulnerabil la fluctuațiile prețurilor globale, ceea ce limitează soluțiile rapide.

Comisia Europeană pregătește măsuri de urgență pe termen scurt, care ar putea include:

• sprijin de stat pentru industriile afectate
• reducerea unor taxe naționale la energie
• creșterea numărului de permise de emisii pe piața carbonului, pentru a reduce prețul certificatelor CO₂

Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a declarat că UE se confruntă cu o adevărată criză a prețurilor, dar a subliniat că aprovizionarea cu petrol și gaze rămâne stabilă, deoarece majoritatea importurilor provin din SUA, Norvegia și alți furnizori care nu sunt direct afectați de conflictul din Orientul Mijlociu.

În același timp, unele state au cerut intervenții mai radicale. Italia a sugerat inclusiv suspendarea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), considerând că acesta contribuie la creșterea prețurilor la electricitate.

Totuși, mai multe țări se opun unor schimbări bruște ale regulilor. Polonia a avertizat că suspendarea ETS ar crea instabilitate pe piață și ar reduce veniturile bugetare ale statelor membre.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat că Bruxelles-ul analizează și posibilitatea plafonării prețului la gaze. Mecanismul a fost introdus după invazia Rusiei în Ucraina, însă nu a fost niciodată activat, deoarece unele guverne se tem că ar putea afecta capacitatea Europei de a atrage gaze de pe piețele globale.

Între timp, prețurile de referință ale gazelor în Europa au crescut cu peste 50% de la începutul conflictului din Iran, punând presiune pe guvernele europene să adopte măsuri rapide.

O parte dintre statele membre se așteaptă ca Bruxelles-ul să lase deciziile majore la nivel național, prin reduceri de taxe sau subvenții interne.

Experții avertizează însă că această strategie ar putea accentua diferențele dintre economiile bogate și cele mai sărace din UE. În timpul crizei energetice din 2022, guvernele europene au cheltuit peste 500 de miliarde de euro pentru sprijinirea economiei, iar Germania singură a contribuit cu aproximativ 158 de miliarde de euro.

Specialiștii din domeniul energiei subliniază că prețurile ridicate din Europa au și cauze structurale, precum mixul energetic diferit al statelor membre și nivelul variabil al taxelor aplicate energiei.