Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe luni asupra reformei pensiilor de serviciu ale magistraților și asupra pachetului de măsuri fiscale promovat de Guvern. Decizia vine după două amânări și după sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, care acuză multiple încălcări ale principiilor statului de drept.
Reforma pensiilor magistraților se află, luni, din nou pe masa Curții Constituționale a României (CCR), care este așteptată să dea o decizie și în privința proiectului de lege privind măsurile fiscale din al doilea pachet de redresare a deficitului bugetar.
Ambele dosare au fost amânate de două ori, ultima dată pentru data de 20 octombrie, iar verdictul de luni este așteptat cu interes atât de sistemul judiciar, cât și de scena politică.
Sesizarea Înaltei Curți: „Independența justiției nu poate fi negociată”
Legea care modifică și completează mai multe acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost contestată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Judecătorii instanței supreme au decis în 4 septembrie, în unanimitate, să sesizeze Curtea, susținând că proiectul încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale CCR, precum și principii fundamentale ale statului de drept.
„Prin votul exprimat, judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale”,
a transmis ÎCCJ într-un comunicat.
Sesizarea vizează presupuse încălcări ale principiilor statului de drept, independenței justiției, securității juridice, legalității și neretroactivității legii, precum și lipsa avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) asupra formei finale a legii.
Reacții politice: între prudență și optimism
Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu se pune problema unei demisii în cazul în care CCR declară legea neconstituțională, dar a admis că un astfel de eșec ar ridica „probleme de legitimitate”.
„Dacă se va pune o astfel de problemă vreodată, voi anunța eu această situație, dar nu se pune o astfel de problemă în momentul de față”,
a spus Bolojan, exprimându-și optimismul că legea va intra în vigoare.
La rândul său, președintele Nicuşor Dan a afirmat că „nu este cazul unei demisii”, explicând că dreptul este supus interpretărilor și că o decizie de neconstituționalitate nu trebuie privită ca o culpă politică.
„Dreptul nu este o știință exactă. În textele de lege și în Constituție există ambiguități. N-a fost o reavoință”,
a declarat edilul.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a susținut o poziție similară:
„Nu orice propunere a Guvernului este obligatoriu să fie constituțională. Altfel, nu am mai avea Curte Constituțională. Nu trebuie să cadă Guvernul de fiecare dată când CCR respinge o lege.”
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat însă că o eventuală respingere a legii ar ridica o problemă „de legitimitate morală” pentru coaliția de guvernare:
„E greu să mergi în fața oamenilor și să spui că punem povară pe întreaga societate, dar o clasă privilegiată nu poate fi atinsă în niciun fel.”
Legea privind pensiile de serviciu ale magistraților face parte din angajamentele asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Reforma urmărește creșterea vârstei de pensionare și modificarea modului de calcul al pensiei de serviciu, dar este considerată de sistemul judiciar o atingere la independența magistraților.
Sursa: News.ro
