În ciuda investițiilor masive în infrastructura digitală, România anului 2025 rămâne o țară a cozilor la ghișeu. Datele recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS) relevă un paradox îngrijorător: deși „statul este online”, cetățenii preferă interacțiunea fizică. Doar 17,4% dintre românii care accesează internetul au interacționat cu autoritățile prin mijloace digitale în ultimele 12 luni, restul populației rămânând fidelă dosarului cu șină.
Prăpastia dintre mediul urban și cel rural se adâncește în ceea ce privește utilizarea serviciilor publice electronice. În timp ce în orașe procentul utilizatorilor care accesează site-urile oficiale este de 21,3%, în mediul rural acesta scade la un modest 12,9%. Această diferență reflectă nu doar lipsa infrastructurii, ci și un deficit major de competențe digitale în afara marilor aglomerări urbane.
Educația rămâne principalul motor al digitalizării în relația cu statul. Potrivit INS, persoanele cu studii superioare domină topul interacțiunilor online, cu o pondere de 43,2%, în timp ce la polul opus, persoanele cu un nivel scăzut de educație abia dacă ating pragul de 3,9%. În ceea ce privește categoriile profesionale, salariații sunt cei mai activi în mediul virtual, cu o rată de utilizare de 24,5%, fiind urmați de elevi și studenți.
Harta digitală a României arată o fragmentare regională semnificativă, cu Bucureștiul și vestul țării în avangardă. Regiunea București-Ilfov conduce detașat, cu un interes de 28% pentru serviciile online, urmată de regiunea Vest (22,2%). La polul opus se situează Sud-Vest Oltenia și Sud-Muntenia, unde interacțiunea digitală cu statul abia depășește pragul de 13-14%.
Deși mulți accesează site-urile autorităților pentru a cere informații (73,7%), foarte puțini reușesc să finalizeze procese complexe online. Doar 13% dintre utilizatori descarcă formulare oficiale, și mai puțini — aproximativ 7% — au reușit să își completeze sau să își aprobe declarația fiscală prin intermediul aplicațiilor dedicate. Acest lucru indică faptul că, deși informația este disponibilă, procedurile rămân greoaie sau necesită în continuare prezența fizică.
De ce evită românii digitalizarea? Majoritatea celor chestionați de INS (88%) au declarat pur și simplu că nu au avut nevoie să solicite documente în ultimul an. Totuși, motivele de îngrijorare apar la restul utilizatorilor: lipsa abilităților digitale (5,5%), lipsa semnăturii electronice sau teama privind securitatea datelor personale sunt bariere care încă îi țin pe cetățeni departe de portalurile guvernamentale.
Sursa:Agerpres
