Premierul polonez Donald Tusk a lansat luni un avertisment fără precedent către liderii Uniunii Europene, afirmând că viitorul continentului depinde de capacitatea acestuia de a rămâne unit în fața noilor ambiții expansioniste ale Casei Albe. Reacția vine după ce Donald Trump a declarat duminică, la bordul Air Force One, că SUA „au nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională” și că intenționează să rezolve această problemă în aproximativ 20 de zile.

Tusk, cunoscut pentru poziția sa pro-europeană fermă, a subliniat că Europa nu va fi luată în serios de niciun partener global dacă rămâne „slabă și divizată”. Mesajul său, „Unul pentru toți și toți pentru unul. Altfel, suntem terminați”, reflectă temerea că succesul operațiunii militare americane din Venezuela, unde forțele speciale l-au capturat pe Nicolas Maduro — ar putea încuraja Washingtonul să aplice metode similare de presiune pentru a obține controlul asupra insulei arctice.

Reacții dure din Danemarca și Groenlanda În timp ce Donald Trump susține că „Danemarca nu va putea face față” amenințărilor rusești și chinezești din Arctica, liderii europeni au respins categoric aceste afirmații:

• Mette Frederiksen (Danemarca): A catalogat discuțiile despre anexare drept „absolut absurde” și a cerut SUA să înceteze amenințările împotriva unui aliat istoric.
• Jens Frederik Nielsen (Groenlanda): A transmis un mesaj tranșant: „Gata cu presiunea. Gata cu fanteziile de anexare. Suntem deschiși la dialog, dar nu suntem de vânzare.”
• Keir Starmer (Marea Britanie): Deși a menținut un ton prudent, a subliniat că viitorul insulei trebuie decis exclusiv de Groenlanda și Regatul Danemarcei.

Fracturi în UE și poziția României Situația din Venezuela a scos la iveală fisuri adânci în politica externă a Uniunii Europene. În timp ce majoritatea statelor au cerut reținere, Ungaria și Slovacia au văzut în acțiunea SUA un semn al prăbușirii ordinii mondiale liberale. Italia a calificat intervenția drept „legitimă”, în timp ce Spania a criticat dur atacul asupra suveranității Venezuelei.

În România, diplomația de la București a afișat o abordare prudentă, dar orientată spre cooperare. Ministrul de externe, Oana Țoiu, a apreciat intervenția americană, în timp ce premierul Ilie Bolojan a asigurat că România va rămâne aliniată poziției oficiale a UE. Totuși, președintele Nicușor Dan nu a emis încă o reacție oficială, lăsând spațiu pentru speculații politice interne, mai ales după ce Călin Georgescu a avertizat că „mâine, poate în Europa de Est”, Trump ar putea interveni sub pretextul apărării democrației.