România s-a instalat în fruntea clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește creșterea investițiilor publice, reușind un avans spectaculos de la declanșarea pandemiei și până în prezent. Potrivit unei analize recente a Băncii Centrale Europene (BCE), țara noastră, alături de Letonia și Grecia, a înregistrat cea mai puternică dinamică a cheltuielilor de capital, atingând în 2025 un nivel record de aproximativ 7,2% din PIB.

Această cifră este aproape dublă față de media europeană de 3,8% și demonstrează o accelerare masivă a proiectelor de infrastructură, finanțate în proporție de 56% din fonduri externe.

Motorul principal al acestei expansiuni îl reprezintă programele europene de redresare și reziliență, precum Next Generation EU, care au permis statului român să pompeze sume uriașe în economie în ciuda unui context fiscal tensionat. Deși deficitul bugetar rămâne o provocare majoră, economiștii consideră că acest efort investițional este vital pentru recuperarea decalajelor față de Occident.

Prognozele pentru 2026 sunt și mai optimiste, indicând posibilitatea ca investițiile să urce spre pragul de 8% din PIB, devenind principala pârghie de susținere a creșterii economice într-o perioadă de consolidare fiscală dificilă.

Totuși, raportul BCE atrage atenția asupra unei vulnerabilități critice: eficiența scăzută a utilizării banilor, în special în sectorul transporturilor. Deși sumele alocate sunt record, birocrația rigidă, guvernanța defectuoasă a proiectelor și capacitatea administrativă limitată duc la costuri umflate și termene depășite. Analiza subliniază că simpla alocare de fonduri nu garantează succesul, iar România trebuie să prioritizeze calitatea execuției pentru ca aceste investiții să se traducă într-o creștere reală a nivelului de trai.

În condițiile în care jumătate din bugetul public este blocat în cheltuieli rigide, precum pensii și salarii, eficientizarea fiecărui euro investit în infrastructură rămâne singura cale sustenabilă de dezvoltare pe termen lung.