România se confruntă cu un val agresiv de îmbolnăviri cauzat de așa-numita „super-gripă K”, o variantă mutantă a virusului gripal de tip A care a devenit dominantă în Europa. Potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Sănătate Publică, în prima săptămână a lunii ianuarie 2026 s-au înregistrat peste 10.500 de cazuri de gripă clinică, o cifră de aproape patru ori mai mare decât media ultimelor cinci sezoane. Specialiștii avertizează că numărul real al bolnavilor este mult mai ridicat, deoarece mulți pacienți se tratează acasă și nu apar în statisticile oficiale. Până în prezent, acest sezon rece a adus deja 11 decese cauzate de complicațiile gripei.
Medicii infecționiști de la Institutul „Matei Balș” explică faptul că această tulpină K este extrem de contagioasă și prezintă o particularitate genetică numită „drift”. Această „alunecare” antigenică presupune mutații minore ale virusului, care îi permit să ocolească parțial bariera imunitară creată de vaccin. Din acest motiv, chiar și persoanele vaccinate se pot îmbolnăvi în acest sezon, deși în cazul lor riscul de a dezvolta forme severe sau de a ajunge la terapie intensivă rămâne semnificativ mai mic. Imunitatea oferită de vaccinul actual, care conține tulpini selectate înainte de apariția acestei mutații, este parțial redusă, dar rămâne principala metodă de protecție împotriva decesului.
Simptomele gripei K sunt adesea dramatice, în special pentru adulți, care pot prezenta febră de peste 39.5 grade Celsius, dureri musculare intense descrise ca o senzație de „călcat de tren”, dureri de cap și tuse seacă. La copii pot apărea inclusiv simptome digestive la debutul bolii. Medicii subliniază că gripa nu trebuie confundată cu o răceală obișnuită, deoarece „pune omul la pat” timp de cel puțin o săptămână, iar starea de astenie sau tusea pot persista chiar și câteva săptămâni după trecerea episodului acut de febră.
În ceea ce privește tratamentul, specialiștii recomandă prudență și evitarea automedicației excesive. Medicul de familie Sandra Alexiu avertizează că administrarea antitermicelor la febră mică (sub 38.5 grade) poate împiedica sistemul imunitar să lupte natural cu infecția. De asemenea, utilizarea combinată a multor medicamente „pentru răceală” din reclame poate fi periculoasă pentru persoanele cu probleme cardiace sau astm, din cauza derivatelor de adrenalină conținute. Antiviralele specifice sunt eficiente doar dacă sunt administrate în primele 24-48 de ore de la debut, însă acestea nu trebuie luate preventiv, deoarece pot genera rezistență la tratament.
Autoritățile medicale fac apel la populație să nu aglomereze unitățile de primiri urgențe pentru cazuri ușoare și să contacteze mai întâi medicul de familie sau serviciile de telemedicină. Spitalizarea este necesară doar în prezența semnelor de alarmă sau pentru categoriile vulnerabile, precum copiii foarte mici și bătrânii cu boli cronice. Deși suntem într-un punct de maximă intensitate a sezonului, vaccinarea este în continuare recomandată, având în vedere că circulația virusului este așteptată să continue până în lunile martie sau aprilie.
