Într-un interviu acordat conspiraționistului american Alex Jones, Călin Georgescu a afirmat, fără a prezenta vreo dovadă concretă, că „globaliștii” ar intenționa să provoace un al treilea Război Mondial folosind România ca punct de sprijin. Declarațiile sale au atras o atenție semnificativă și au fost preluate pe scară largă de presa de propagandă pro-Kremlin, devenind una dintre cele mai citite știri în acest mediu.
Anterior, Georgescu a făcut afirmații similare într-un alt podcast, cel al lui Shawn Ryan, unde a susținut în mod eronat că baza militară de la Mihail Kogălniceanu ar reprezenta o „ofensivă”. Aceste comentarii au fost criticate pentru lipsa de fundament și pentru promovarea unor teorii care pot alimenta retorica anti-occidentală și anti-NATO, în special în contextul geopolitic tensionat dintre Rusia și Alianța Nord-Atlantică.
Știrea cu titlul „Georgescu a acuzat NATO că încearcă să declanșeze un al Treilea Război Mondial prin România”, publicată miercuri noapte, a generat un impact semnificativ și a ajuns să fie cea mai citită pe site-ul agenției de presă de stat ruse TASS (tass.ru). Aceste declarații ale lui Călin Georgescu, în care acuză NATO de intenția de a utiliza România pentru a provoca un conflict global, au fost preluate și distribuite pe scară largă în media rusească, în special în cercurile care susțin narativul Kremlinului.
Această reacție subliniază cum astfel de comentarii pot fi exploatate pentru a sprijini discursuri și teorii care se aliniază cu interesele Rusiei, în contextul tensiunilor geopolitice actuale.
Potrivit presei rusești, în interviul acordat conspiraționistului Alex Jones, Călin Georgescu a afirmat că secretarul general al NATO, Mark Rutte, ar încerca să provoace un al Treilea Război Mondial cu ajutorul României. Rușii citează cuvintele lui Georgescu, care a spus: „Domnul Rutte, șeful NATO, a încercat să-și impună regulile și să declanșeze un al Treilea Război Mondial în regiune, în special prin România”. De asemenea, presa rusă îl descrie pe Alex Jones ca fiind un „blogger și jurnalist american”, subliniind faptul că acest tip de interviu este considerat parte a unui discurs care susține teoriei conspirației și retorica anti-NATO.
Aceste comentarii au fost preluate și promovate de media de stat din Rusia, într-un context geopolitic tensionat, unde asemenea afirmații pot fi utilizate pentru a alimenta o narativă anti-occidentală și pentru a întări opoziția față de Alianța Nord-Atlantică.
Agenția de presă rusă TASS a oferit detalii amplificate despre Călin Georgescu și pozițiile sale controversate, inclusiv în legătură cu alegerile prezidențiale din România. Potrivit articolului, Georgescu ar fi câștigat primul tur al alegerilor din 2024 cu 22,94% din voturi, iar locul al doilea a fost ocupat de Elena Lasconi cu 19,18%. În mod neașteptat, pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral și a ordonat reluarea votului, inclusiv campania electorală. Decizia a fost luată pe baza unor acuzații că Georgescu și-ar fi finanțat ilegal campania și că ar fi avut loc atacuri cibernetice și „activități hibride” din partea Rusiei. Georgescu și Lasconi au criticat aspru decizia și au cerut reluarea alegerilor de unde fuseseră întrerupte.
În paralel, Georgescu a făcut valuri în media internațională, cu două interviuri pe 11 și 14 ianuarie în podcasturi americane, care au acumulat aproape 14 milioane de vizualizări. În discuția cu Shawn Ryan, Georgescu a susținut că NATO și Uniunea Europeană sunt conduse de „globaliști” care vor să controleze războiul și să declanșeze un al Treilea Război Mondial prin România. Într-un alt interviu cu Alex Jones, el a reiterat aceste acuzații, menționând că Mark Rutte, secretarul general al NATO, ar vrea să impună un război mondial folosind România ca instrument.
De asemenea, Georgescu a susținut că NATO plănuiește să utilizeze baza militară de la Mihail Kogălniceanu pentru a lansa o ofensivă împotriva Rusiei, un punct de vedere considerat fals și nefondat. Georgescu a criticat vehement NATO și l-a acuzat că nu se respectă suveranitatea națională, propunând că România nu ar trebui să fie implicată într-un conflict care nu este al său.
TASS subliniază că atât Georgescu, cât și Lasconi au criticat procesul de anulare a alegerilor, iar liderii coaliției guvernamentale din România au stabilit noi date pentru alegerile prezidențiale, pe 4 și 18 mai 2025.
Răspunsul venit de la Washington la afirmațiile lui Călin Georgescu a fost destul de clar și tranșant. James O’Brien, secretarul adjunct american al Biroului pentru afaceri europene și eurasiatice, a calificat comentariile lui Georgescu drept „prostii” și a respins cu fermitate acuzațiile acestuia. O’Brien a subliniat că baza de la Mihail Kogălniceanu este un „punct de apărare românesc” în care militarii americani ajută România să se protejeze și a criticat retorica de tipul „propagandă a fricii”. Secretarul american a cerut dovezi clare pentru susținerea afirmațiilor făcute de Georgescu, evidențiind că astfel de declarații sunt nefondate și nu au loc într-un discurs rațional.
În același timp, afirmațiile lui Georgescu au fost preluate de oficiali ruși pentru a susține un narativ mai larg. Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, a adus în discuție, într-un interviu pentru Komsomolskaia Pravda, ideea că Uniunea Europeană nu mai reprezintă în mod adecvat interesele tuturor membrilor săi, inclusiv ale României. Potrivit acestuia, unele state membre, inclusiv România, ar fi mai interesate de „stabilitatea în Europa” și de adoptarea unei poziții „echilibrate față de Rusia”.
Aceasta subliniază un context geopolitic complex în care pozițiile anti-NATO, precum cele exprimate de Georgescu, pot fi exploatate de Rusia pentru a promova un discurs care sprijină interesele sale în Europa.
