Înainte de lansarea operațiunii militare împotriva Iranului, mai mulți membri ai administrației președintelui Donald Trump au avut îndoieli serioase privind declanșarea conflictului, potrivit unor informații apărute în presa americană. Cu toate acestea, în final, cei mai mulți dintre consilieri și-au schimbat poziția și au susținut decizia de a merge la război.

Una dintre cele mai importante rezerve a venit chiar din partea vicepreședintelui JD Vance, care la început a avertizat că un nou conflict în Orientul Mijlociu ar putea deveni imprevizibil și periculos. Ulterior însă, când a devenit clar că Trump preferă opțiunea militară, Vance și-a schimbat poziția și a început să susțină un atac rapid și decisiv pentru a reduce riscul unor victime americane.

Discuții similare au existat și la nivelul altor oficiali de rang înalt. Secretarul de stat Marco Rubio a oferit inițial un sprijin moderat, în timp ce șefa de cabinet Susie Wiles era preocupată mai ales de impactul politic al conflictului și de faptul că prioritățile interne ar putea fi eclipsate de politica externă.

În cele din urmă, odată ce conflictul a părut inevitabil, consilierii lui Trump au încetat să mai conteste decizia și s-au concentrat pe pregătirea operațiunii militare, cunoscută drept „Epic Fury”, lansată la sfârșitul lunii februarie. Campania militară americano-israeliană a vizat infrastructura militară și programul de rachete al Iranului.

Conflictul vine însă și cu riscuri politice pentru administrația americană. Un război prelungit ar putea afecta viitoarele ambiții politice ale unor lideri republicani și ar putea provoca tensiuni în interiorul partidului, în special în rândul aripii care se opune intervențiilor militare externe.