Bucureștiul se confruntă cu o criză energetică fără precedent în prag de iarnă severă, după ce o avarie masivă la CET Sud a lăsat aproape 40% din oraș fără căldură și apă caldă. Deși peste vară șantierele au împânzit Capitala, realitatea din calorifere rămâne neschimbată: sistemul este „la pământ”, măcinat de echipamente vechi de peste 60 de ani și de un război al datoriilor care pare fără sfârșit. În timp ce Elcen și Termoenergetica își pasă responsabilitatea, bucureștenii din zonele critice sunt avertizați că normalitatea ar putea reveni abia săptămâna viitoare.
O rețea în stare critică: conducte de 60 de ani și pierderi colosale Sistemul de termoficare din București funcționează cu instalații care depășesc de mult durata de viață sigură, multe fiind montate în anii ’60. Această uzură extremă provoacă pierderi de agent termic de 40%, ceea ce înseamnă că aproximativ jumătate de miliard de lei se pierde anual pur și simplu în solul Capitalei. Deși în ultimii ani ritmul reabilitărilor a crescut fiind schimbați circa 350 de kilometri de conducte din totalul de 800 km de rețea primară impactul nu este încă simțit la scară largă, deoarece peste 65% din rețea rămâne în „zona critică”, cu risc iminent de avarie la fiecare scădere de temperatură.
Cercul vicios al datoriilor: peste 5 miliarde de lei dispăruți în faliment și restanțe Colapsul tehnic este dublat de unul financiar: Termoenergetica a moștenit „tiparul” de neplată al fostului RADET, acumulând datorii curente de 1,5 miliarde de lei către producătorul Elcen. În total, de-a lungul a două decenii, Elcen a fost privată de peste un miliard de euro (5,2 miliarde de lei), sumă care ar fi trebuit să finanțeze modernizarea centralelor Grozăvești, Progresu sau CET Sud. Fără acești bani, producătorul nu poate asigura cofinanțarea pentru noile centrale de cogenerare, blocând astfel singura șansă de a reduce costurile de producție și de a crește eficiența sistemului.
Harta frigului: Cartierele unde caloriferele rămân bocnă Avariile majore au un impact devastator în zonele unde magistralele au diametre mari și rețelele sunt cele mai degradate. Conform Termoenergetica, punctele roșii de pe harta Capitalei includ: Gara de Nord (Sector 1), Foișor și Splaiul Unirii (Sector 2), Mihai Bravu, Bulevardele Basarabia și Iancului (Sector 3), precum și zonele Luică, Brâncoveanu și Nițu Vasile (Sector 4). În aceste cartiere, orice fisură în conductele primare lasă mii de apartamente în frig simultan, iar remedierea este îngreunată de adâncimea la care se află instalațiile și de debitul uriaș de apă fierbinte pierdut în timpul intervențiilor.
