Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a declanșat una dintre cele mai complexe investigații din ultimul an, vizând un grup masiv de firme care ar avea legături directe cu proprietarii postului Realitatea Plus. Controlul la nivel național a scos la iveală un mecanism sofisticat format din peste 70 de societăți comerciale interconectate prin administratori comuni sau rude până la gradul al III-lea. Aceste entități, active în domenii precum publicitatea, sondarea opiniei publice și serviciile de pază, sunt suspectate că au creat un circuit financiar artificial pentru a masca profiturile și a evita plata datoriilor către bugetul de stat.

Mecanismul tranzacțiilor artificiale și „profitul zero”: Inspectorii antifraudă susțin că grupul folosea un model economic atipic, în care firmele raportau oficial profit, dar acesta era compensat imediat prin pierderi contabile fictive sau tranzacții intragrup fără substanță economică reală. Astfel, deși generau venituri, societățile nu ajungeau niciodată să plătească impozite. Mai grav, unele firme declarau activități de protecție și pază, dar în realitate pompau bani în „servicii de promovare” către o entitate media din grup, totul pentru a genera deduceri fiscale ilegale și a menține societățile într-o stare de insolvență sau faliment controlat.

Datorii uriașe și documente dispărute: Bilanțul preliminar al ANAF indică cifre amețitoare: datoriile totale acumulate de acest grup depășesc 259 milioane de lei, cea mai mare parte fiind reprezentată de arierate vechi. În plus, au fost identificate restanțe de peste 8 milioane de lei provenite din taxe cu reținere la sursă (impozite pe salarii nevirate). Deși grupul a încercat să stingă o mică parte din datorii prin plăți indirecte între firme, inspectorii avertizează că investigația este îngreunată de refuzul contribuabililor de a preda documente esențiale, precum contracte și justificări ale tranzacțiilor suspecte.

ANAF a subliniat că rămâne fermă în continuarea verificărilor, considerând acest caz un exemplu major de evaziune fiscală prin circuite complexe. În funcție de concluziile finale, autoritățile ar putea dispune nu doar executări silite, ci și sesizarea organelor de urmărire penală pentru spălare de bani și constituirea unui grup infracțional organizat. Această acțiune vine într-un moment de tensiune maximă între instituțiile statului și anumite trusturi de presă, punând sub semnul întrebării stabilitatea financiară a postului de televiziune implicat.