Turismul românesc a trecut printr-un moment de răscruce anul trecut, încheind perioada cu o scădere de două procente care ascunde, de fapt, două realități complet diferite. Pe de o parte, mulți români au întors spatele stațiunilor de acasă odată cu limitarea voucherelor de vacanță, preferând să își cheltuie economiile pe zboruri către destinații externe sau, în cazurile mai dificile, să renunțe definitiv la ideea de concediu. Această schimbare a lăsat un gol vizibil în încasările hotelierilor care se bazau pe clienții fideli din țară.

Pe de altă parte, România a reușit să câștige pariul cu străinii, înregistrând o creștere de peste opt procente a vizitatorilor veniți din Germania, Italia sau Spania. Aceștia au umplut aeroporturile și au căutat experiențe autentice la castelul Bran sau în orașele medievale, fiind atrași de faptul că țara noastră rămâne o destinație accesibilă și surprinzătoare în contextul scumpirilor globale. Deși aeroporturile au fost mai aglomerate ca niciodată, principala provocare rămâne timpul scurt pe care oaspeții îl petrec la noi, media fiind de doar două zile.

Experții din domeniu trag un semnal de alarmă și cer sprijin guvernamental, amintind că turismul nu înseamnă doar hoteluri, ci și locuri de muncă în transporturi, agricultură și comerț. Pentru ca industria să nu intre într-un declin periculos în 2026, este nevoie de strategii care să îi convingă pe români să revină în propriile stațiuni, dar și de pachete care să îi determine pe turiștii străini să descopere mai mult decât un simplu city-break rapid în marile orașe.