Un sondaj recent realizat de Ates Research în perioada 12-23 martie 2026 relevă o schimbare majoră de paradigmă în opțiunile cetățenilor de peste Prut. Pentru prima dată, datele indică o pluralitate a susținătorilor unirii în interiorul Republicii Moldova, unde 44% dintre respondenți ar vota „DA” la un eventual referendum, față de 39,2% care s-ar opune. Cifrele sunt și mai categorice în rândul diasporei moldovenești, unde sprijinul atinge un nivel de 60,8%, consolidând profilul acesteia ca fiind segmentul cel mai pro-european și bine informat.

Impactul economic și identitar al unirii: Concluziile cercetării arată că motivația economică primează în fața celei identitare. Respondenții văd în unire accesul la pensii și salarii mai mari, libera circulație și stabilitatea unei economii europene. Totodată, se observă o creștere a conștiinței naționale românești: în premieră, numărul celor care declară că vorbesc limba română (44,2%) a depășit numărul celor care susțin că vorbesc „limba moldovenească” (40%). În diasporă, identitatea românească este și mai pronunțată, aproximativ 72% dintre cetățeni declarând limba română ca limbă maternă.

Prognoza referendumului și principalele temeri: Sociologii estimează că, în cazul unui scrutin real desfășurat duminica viitoare, opțiunea „DA” ar putea câștiga cu un scor cuprins între 55% și 58%, luând în calcul și impactul unei campanii minime de informare. Cu toate acestea, există și rețineri semnificative: cel mai des invocat dezavantaj este pierderea suveranității, urmat de riscul unor tensiuni interetnice sau deteriorarea relațiilor cu Federația Rusă. Unirea este susținută masiv de votanții PAS (80%) și de cetățenii cu viziuni pro-europene (66%), dar rămâne o opțiune marginală pentru minoritățile etnice (doar 15% susținere).

Metodologia și cadrul cercetării: Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.078 de persoane din 320 de localități ale Republicii Moldova, la care s-au adăugat 235 de intervievați din 12 țări cu prezență masivă a diasporei la ultimele alegeri. Eroarea de eșantionare este de ±3%, ceea ce oferă o precizie ridicată rezultatelor. Interesant este faptul că cei mai mulți dintre susținătorii unirii cred că acest deziderat ar putea deveni realitate într-un orizont de timp scurt, de 2 până la 4 ani.