Președintele american Donald Trump a susținut prima conferință de presă de la declanșarea războiului, oferind detalii incendiare despre operațiunea „Epic Fury”. Liderul de la Casa Albă a declarat că serviciile de informații confirmaseră că regimul de la Teheran dezvoltase deja rachete capabile să atingă Europa, iar în scurt timp acestea ar fi putut lovi direct teritoriul Statelor Unite. Trump a justificat atacul masiv ca fiind „ultima șansă” de a opri un regim „bolnav și sinistru” din a obține arme nucleare.

Succesul fulgerător al ofensivei a fost punctul central al discursului său, președintele afirmând cu aroganță că planurile inițiale de patru săptămâni pentru decapitarea conducerii militare au fost realizate în doar 60 de minute. „Au spus că mă voi plictisi – nu mă plictisesc”, a punctat Trump, avertizând că SUA au capacitatea de a continua bombardamentele oricât va fi necesar pentru a anihila complet arsenalul iranian.

Cele patru obiective strategice ale operațiunii „Epic Fury”

Donald Trump a trasat liniile clare ale intervenției militare, subliniind că forțele americane nu se vor retrage până la îndeplinirea următoarelor puncte:

• Anihilarea rachetelor: Distrugerea sistematică a capacităților balistice și a fabricilor unde Iranul producea rachete „destul de bune”.
• Lichidarea marinei: Confirmarea faptului că zece nave iraniene importante sunt deja pe fundul mării, restul flotei fiind sub asediu.
• Blocaj nuclear total: Garanția că principalul sponsor al terorismului nu va deține niciodată arme atomice, anulând definitiv vechile acorduri internaționale.
• Tăierea finanțării terorismului: Oprirea fluxului de bani și arme către armatele „proxy” dirijate de Teheran în afara granițelor sale.

În timp ce Trump promite o victorie rapidă, realitatea din teren arată o regiune în flăcări, cu explozii raportate în toate marile capitale din Golf și un preț al petrolului care amenință stabilitatea economică globală. Mesajul de forță al Washingtonului vine într-un moment de anxietate maximă pentru comunitatea internațională, care privește neputincioasă cum „speranțele false” de negociere s-au transformat într-un conflict deschis cu consecințe imprevizibile.