Președintele american Donald Trump a lansat o invitație oficială României de a se alătura „Consiliului pentru Pace”, o structură internațională nouă, creată la inițiativa sa, cu scopul declarat de a rezolva crizele globale majore, începând cu cea din Gaza. Administrația prezidențială de la București a confirmat primirea invitației sâmbătă, precizând că președintele Nicușor Dan analizează oportunitatea aderării la acest organism care ar reuni aproximativ 50 de state, inclusiv mari puteri precum Franța, Germania, Canada și chiar Rusia lui Vladimir Putin.

Proiectul este privit cu extrem de multă reținere de diplomații europeni, care văd în acest consiliu un rival direct al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Temerile sunt alimentate de declarațiile recente ale lui Trump, care a afirmat că în politica externă se ghidează după propriile reguli, ignorând normele dreptului internațional stabilite după al Doilea Război Mondial. Mai mult, mecanismul de funcționare al acestui nou for îi oferă liderului de la Casa Albă puteri cvasi-absolute: deși deciziile se iau prin votul statelor membre, orice rezoluție trebuie să primească aprobarea finală a președintelui american pentru a fi validată.

Statutul organizației, scurs în presa internațională, impune condiții financiare și politice fără precedent pentru diplomația modernă:

• Mandat limitat: Statele membre au un loc în consiliu pentru cel mult trei ani, prelungirea acestuia depinzând exclusiv de decizia președintelui SUA.
• Taxă de membru permanent: Țările care doresc un statut stabil și permanent în consiliu trebuie să plătească o „notă de plată” de 1 miliard de dolari în fonduri lichide, în primul an de la înființare.
• Suveranitate limitată: Deși state precum Franța, Germania sau Australia au fost invitate, structura pare concepută pentru a centraliza puterea decizională la Washington, subminând Carta ONU.

Decizia Bucureștiului este una extrem de dificilă, punând în balanță relația strategică privilegiată cu Statele Unite și respectarea principiilor europene de multilateralism. În timp ce Ursula von der Leyen a fost invitată să reprezinte Uniunea Europeană, prezența lui Vladimir Putin pe lista de invitați adaugă un nivel suplimentar de complexitate și controversă acestei inițiative care promite să redefinească ordinea mondială în 2026.