Pentru prima dată în ultimii 200 de ani, cursul istoric al evoluției inteligenței s-a inversat, tinerii din Generația Z devenind prima categorie care nu mai reușește să obțină performanțe cognitive superioare părinților lor. Datele internaționale arată că, după decenii de creștere constantă a IQ-ului mediu, scorurile tinerilor cu vârste între 14 și 29 de ani sunt în scădere. Specialiștii trag un semnal de alarmă, observând că abilitățile fundamentale precum logica, rezolvarea problemelor și capacitatea de citire au înregistrat un regres semnificativ la nivel global.

Tehnologia pare să fie principalul factor care a modelat această schimbare de paradigmă. Expunerea masivă la ecrane, cu o medie de peste șapte ore petrecute zilnic în mediul digital, a dus la o scădere a IQ-ului cu până la 10 puncte în rândul tinerilor. Această dependență de vizual a înlocuit gândirea simbolică și profundă cu una fragmentată, orientată pe imagine, făcând captarea atenției în mediul educațional o misiune aproape imposibilă. Profesorii observă un dezinteres tot mai mare față de studiul aprofundat, tinerii preferând accesul rapid la informație prin telefon în detrimentul exercițiului mental clasic.

Dincolo de procesele cognitive, neuroștiința și psihologia evidențiază și o eroziune a inteligenței emoționale și a gândirii critice. Lipsa de empatie și dificultatea de a înțelege sensuri complexe sunt adesea puse pe seama mediului hiper-tehnologizat care oferă „totul la îndemână”, eliminând presiunea de a dezvolta abilități de supraviețuire sau adaptare cognitivă pe care generațiile anterioare le-au avut. În timp ce unele țări aleg să simplifice testele pentru a masca acest declin, state precum Danemarca au adoptat măsuri radicale, interzicând complet dispozitivele digitale în sălile de clasă pentru a forța revenirea la procesele de învățare tradiționale.